I
Buna ziua, aseaza-te, imi spune doamna psiholog. Se numeste S.S. O privesc cu atentie. Are picioare lungi si suple, fara a fi ateltice, cu glezna micuta, fina, aproape bruna. Astazi poarta o fusta cambrata care fara a fi indecenta ii scoate in evidenta forma impecabila.Cand se apleaca ii zaresc breteaua dubla si fina a sutienului crem din saten. Imediat narile mi se umplu de mirosul parfumului ei, binecunoscut de acum. Cred ca vin mai mult pentru ca-mi place s-o privesc si sa o analizez pe ea insasi decat sa fiu analizata. Astazi isi poarta parul lung prins cu un ac de fildes, pe care l-am zarit cand s-a intors o secunda pentru a-si ridica un dosar de pe un scaun.
In cele din urma ajungem sa ne privim in ochi. Pot sa-mi aprind tigarea? o intreb. Sigur ca da, imi spune, desi stiu bine ca nu se fumeaza in cabinetul doamnei S.
